Dezbaterea si-a propus sa gaseasca raspunsuri la numeroasele dileme si ingrijorari pe care le provoaca actualele evolutii economice si mai ales sa stabileasca daca si in ce masura exista o corelatie intre recesiunea mondiala si situatia social-economica din Romania. Tonul general a fost destul de pesimist, mai ales avand in vedere evolutiile negative ce se profileaza deja in pragul anului 2009: o crestere rapida a somajului intern pe fondul restrangerii activitatii unor mari companii internationale active si in Romania (precum Arcelor Mittal Steel); pe fondul recesiunii din Occident, intoarcerea masiva a unora dintre lucratorii romani plecati in strainatate; persistenta mentinerii unor exporturi romanesti de produse fara valoare adaugata reala.
Cu toate acestea, majoritatea vorbitorilor au exprimat convingerea ca sistemul bancar din Romania este suficient de solid si sanatos la ora actuala, mai ales datorita gamei restranse de operatiuni si speculatii pe care le gestioneaza bancile din Romania. In acelasi context, Banca Nationala a Romaniei a fost criticata pentru ca a combatut inflatia doar prin corectii financiare de tip monetarist, in loc sa coopereze mai activ cu Guvernul pentru orientarea catre adevaratii indicatori ai economiei reale si pentru o restructurare a configuratiei PIB-ului Romaniei. Vorbitorii au apreciat ca nu exista o corelatie directa sau indirecta intre cresterea PIB-ului si rezolvarea problemelor salariale din domeniul bugetar. Asadar, este totusi necesara o analiza profunda a posibilitatilor de marire a salariilor in diverse domenii, unde exista solicitari de acest tip.
Drept o concluzie generala, s-a desprins faptul ca, din pacate, economia romaneasca evolueaza in continuare pe linia unui "capitalism oligarhic", in loc sa puna accentul pe democratizare printr-o crestere rationala si nuantata a salariilor unei parti cat mai substantiale din randul angajatilor. De aceea, accentul ar trebui sa cada in etapa imediat urmatoare pe imbunatatirea performantelor unei bune guvernari, pe cresterea gradului de transparenta si consultare democratica in stabilirea tuturor bugetelor publice sectoriale, cat si pe votarea unor bugete nationale flexibile, de tip multi-anual. Este prefigurata o crestere a rolului reglementativ si a implicarii Statului in economie, ceea ce presupune insa o re-examinare rapida si lucida a raportului ce se stabileste intre companiile privatizate si cele cu capital de stat. Din nefericire, desi parte a Pietei Unice Europene, Romania continua sa conteze prea putin pe esichierul european, ceea ce o mentine, potrivit exprimarii Prof. Mircea COSEA, drept "veriga slaba a lantului comunitar". Numai un echilibru dinamic intre cerere si oferta pe plan comercial, o sprijinire a investitiilor cu adevarat profitabile si o reconfigurare urgenta a politicilor salariale in raport cu contributia reala a diferitelor profesii la impactul social-economic ar putea aduce o calmare reala a situatiei financiare si o intoarcere treptata a investitorilor spre bursa.
Amintim ca dezbaterea a fost moderata cu sprijinul Fundatiei EUROLINK-Casa Europei, prin Presedintele sau executiv, Dl Sever AVRAM. Acesta a reliefat, in cadrul dezbaterii, indeosebi importanta crescanda pe care tematica concurentei in domeniul financiar-bancar a dobandit-o dupa nationalizarea sau injectiile de capital administrate de unele state europene in bancile comerciale. De asemenea, a evocat cresterea importantei fondurilor structurale si a celorlalte fonduri europene pentru co-finantarea proiectelor cele mai diverse din industrie, transporturi sau agricultura. Cu cat investitiile vor deveni mai scumpe in etapa imediat urmatoare, cu atat necesitatea unei mai bune absorbtii a fondurilor europene va deveni mai stringenta. In acest context, reprezentantul Casei Europei a invitat pe participanti la Forumul anual "Ziua Europeana a Concurentei si Competitivitatii in Romania" (ed. IV) - Palatul Parlamentului, 6 noiembrie 2008. In cadrul acestui eveniment, organizat sub Patronajul Onorific al Presedintiei Uniunii Europene, tematica din acest an se va concentra poe noul Plan de Actiune al Comisiei Europene privind Ajutorul de Stat, iar participantii vor primi un CD ce va include articolele, prezentarile si principalele puncte de vedere ale autoritatilor centrale invitate, precum si o Sectiune Speciala dedicata Fondurilor Structurale.
