ActiveWatch - Agentia de Monitorizare a Presei isi exprima profunda indignare fata de avizul favorabil dat astazi de comisiile permanente din Senat - Comisia pentru Drepturilor omului, culte si minoritati si Comisia pentru Egalitate de sanse -, proiectului de lege conform caruia denumirea de rom se va putea modifica cu aceea de tigan in tot ceea ce inseamna documentele oficiale ale statului roman.
Atat pe teritoriul altor state, cat si pe teritoriul Romaniei, aceasta etnie se autodenumeste ca fiind roma. Rrom este un cuvant vechi al limbii romani, folosit dintotdeauna pentru desemnarea apartenentei etnice a romilor, deci termenul corect stiintific. Termenul provine din cuvantul prakrit dom (cu d celebralizat), care insemna om. Evolutia fonetica a condus la transformarea cuvantului dom, cu d celebralizat, in cuvantul rrom, cu r nazalizat, motiv pentru care, in limba romani, scrierea se face cu dublu r (sursa - Kenrick, Donald, Rromii: din India la Mediterana, Col. Interface, Centre de recherches tsiganes Paris, Bucuresti: Editura Alternative, 1997, p. 27). De altfel, aceasta denumire a devenit oficiala la nivel international in 1971, la Primul Congres Mondial al Romilor, unde au fost stabilite si simbolul international (roata cu spite) si imnul Djelem Djelem.
Termenul tigan nu exista in limba romani si nu are nici o legatura cu autoidentificarea, ci este un cuvant peiorativ folosit de alteritate/ neromi pentru a-i identifica pe acestia (sursa - Delia Grigore, lingvist). Caracterul peiorativ este dat atat de etimologia acestui termen, cat si de modul lui de utilizare, asa cum este descris si in Dictionarul explicativ al Limbii Romane (DEX). Termenul de tigan provine din limba greaca medie, din athinganos/ athinganoy, semnificatiile cuvantului fiind urmatoarele: pagan, eretic, de neatins sau impur. Cuvantul este atestat pentru prima data in anul 1068, in scrierea unui calugar care ii definea pe athinganos ca fiind un grup de eretici, nomazi, cititori in stele si vrajitori si ii sfatuia pe crestini sa se fereasca de acestia (sursa: De ce rrom si nu tigan, Delia Grigore, lingvist). DEX mentioneaza ca semnificatie a cuvantului tigan Epitet dat unei persoane cu apucaturi rele.
In ceea ce priveste istoria termenului de tigan pe teritorul tarii noastre, Ministerul Culturii, in opinia formulata pe marginea acestui proiect de lege, transmite ca In Tarile Romane, inca de la prima atestare a romilor, din 1385, semnalata tot in documentele unei manastiri, Vodita, termenului atigan, care a devenit mai tarziu tigan desemna o stare sociala, aceea ce rob, nicidecum etnia.
Totodata, ne exprimam dezamagirea si ingrijorarea fata de lipsa de acuratete si de ignoranta profunda a senatorilor care si-au motivat votul folosind argumente de tip limbaj comun in favoarea unui demers legislativ care impune un limbaj oficial sau care pur si simplu au dezinformat cu buna stiinta si au ignorat realitati, practici oficiale si recomandari la nivel international.
Astfel, liderul Senatorilor PNL, Puiu Hasotti a spus ca: Nu se poate sustine ideea ca vrea Consiliul Europei sau ca vrea altcineva, devereme ce tari ale Consiliului Europei ii denumesc pe tigani tigani, si nu romi si nu cred ca au de gand sa dea o lege prin care sa-i numeasca altfel decat ii numesc acum - sursa: Gandul. Senatorul nu a citit, desigur, niciun act oficial al tarilor la care se referea, de vreme ca sustine acest lucru. In ceea ce-l priveste pe senatorul PNL Emilian Francu, acesta pare hotarat sa le incalce oricand romilor drepturile: un popor nu trebuie denumit asa cum vrea el, ci conform unei traditii istorice [...] In Valcea, de unde sunt eu, cand le-am spus unora romi s-au suparat. (sursa: Financiarul.ro). Uluitor este argumentul senatorul independent Sever Cibu, care a afirmat ca sensul peiorativ al termenului de tigan este dat de comportamentul acestei etnii (sursa: Financiarul.ro) pentru a impune prin lege, in actele oficiale ale statului, termenul de tigan.
Totodata, nu intelegem avizul favorabil, bazat pe aceste argumente nefericite, al celor doua comisii sus-mentionate, din moment ce Consiliul Legislativ al Parlamentului a relevat deja, in avizul sau din 11 octombrie 2010, ca acest proiect incalca principiile de egalitate consacrate de dreptul international si de dreptul Uniunii Europene: Punerea in aplicare a propunerii legislative analizate va conduce de o maniera subtila la ideea existentei unei populatii speciale, diferite de celelalte populatii conlocuitoare majoritare, populatie care prezinta trasaturi proprii ce-i confera un statut social / moral diferit si care trebuie sa aiba un tratament juridic / moral deosebit, nu conform principiilor de egalitate consacrate de dreptul international si dreptul Uniunii Europene (Aviz nr. 1209 al Consiliului Legislativ).
In concluzie, ActiveWatch - Agentia de Monitorizare a Presei solicita Presedintelui Romaniei, Presedintelui Senatului, Presedintelui Camerei Deputatilor, precum si Avocatului Poporului ca, in cazul adoptarii acestui proiect de lege, sa sesizeze Curtea Constitutionala pentru a se pronunta asupra constitutionalitatii lui, in temeiul Art. 146, alin. a)[1] din Constitutia Romaniei, precum si Art. 15, alin.1 din Legea 47/1992[2] privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale.
Invitam si alte organizatii si persoane sa ne sustina demersul si sa trimita solicitari scrise catre institutiile mentionate pentru a sesiza Curtea Constitutionala.
--------------------------------------------------------------------------------
[1] ART. 146 Curtea Constitutionala are urmatoarele atributii:
"a) se pronunta asupra constitutionalitatii legilor, inainte de promulgarea acestora, la sesizarea Presedintelui Romaniei, a unuia dintre presedintii celor doua Camere, a Guvernului, a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, a Avocatului Poporului, a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori, precum si, din oficiu, asupra initiativelor de revizuire a Constitutiei"
[2] ART. 15 Alin. 1 din Legea 47/1992
"Curtea Constitutionala se pronunta asupra constitutionalitatii legilor, inainte de promulgarea acestora, la sesizarea Presedintelui Romaniei, a unuia dintre presedintii celor doua Camere, a Guvernului, a Inaltei Curti de Casatie Si Justitie, a Avocatului Poporului, a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori, precum si, din oficiu, asupra initiativelor de revizuire a Constitutiei".
