Confederatia Sindicatelor Democratice din Romania (CSDR), numarand peste 600.000 de membrii, impreuna cu membrul sau afiliat Federatia Romana a Jurnalistilor MediaSind, reprezentand peste 9.000 de membrii, au depus miercuri, 29 septembrie, la Bruxelles, o petitie impotriva includerii in Strategia Nationala de Aparare (SNAp) a presei ca vulnerabilitate la adresa statului roman. Conform petitionarilor "includerea unei astfel de asertiuni in documentele oficiale ale CSAT reprezinta o incercare de rasturnare a sistemului democratic din Romania, fapt fara precedent in istoria recenta a tarii noastre".
Prin petitia depusa la Comisia de Petitii a Parlamentului European, cele doua organizatii sindicale solicita interventia institutiilor Uniunii Europene pentru retragerea prevederilor articolului 6.2 Vulnerabilitati, paragraful 10 din SNAp, care se refera la activitatea presei. In cazul unui refuz din partea statului roman, petitionarii solicita declansarea procedurii de infringement pentru incalcarea normelor europene.
Eurodeputatul Victor Bostinaru, membru si coordonator al Grupului S&D in Comisia de Petitii a Parlamentului European a declarat in cadrul intalnirii cu petitionarii ca va sustine demersul acestora, in conditiile in care, toate evidentele arata o incalcare grava a normelor unui stat de drept, membru al Uniunii Europene. "Trebuie sa intelegem ca un asemenea act de contestare, aici in Parlamentul European, reprezinta in esenta un esec al Presedintiei si al Guvernului Romaniei de a se conforma nu doar normelor internationale fundamentale ci si minimelor precepte de dialog social" a conchis eurodeputatul.
Marc Gruber, Co-director al Federatiei Europene a Jurnalistilor a afirmat ca "Intelegem ca in Romania, la fel ca in orice alta tara, terorismul, crimele si coruptia reprezinta amenintari la adresa publicului si a guvernarii, insa, suntem contrariati atunci cand auzim ca mass-media poate fi adaugata pe o lista de amenintari la adresa institutiilor publice. De fapt, mass-media sunt o parte esentiala a vietii democratice; ele ajuta la investigarea cu precizie a amenintarilor la adresa publicului si speram ca Presedintia romana sa realizeze aceasta eroare. Rolul jurnalistilor este de a informa publicul si de a investiga diversele probleme, inclusiv cele care tin de amenintari la adresa institutiilor. In acest proces, exista riscul ca institutiile guvernamentale sau cele publice sa fie criticate, insa, cel mai mare risc este cel asumat de acei jurnalisti curajosi care investigheaza crimele si coruptia. FEJ respinge orice acuzatie conform careia scopul jurnalistilor este acela de a "orchestra campanii de presa"".
De asemenea, Cristian Godinac, presedintele Federatiei Romane a Jurnalistilor MediaSind apreciaza ca: "includerea sferei de activitate a presei in strategia de aparare a unei tari, reprezinta o premiera impotriva libertatii de exprimare si creeaza premisele instaurarii unui stat dictatorial prin care se ofera posibilitatea autoritatilor sa-i trateze pe jurnalisti ca pe niste teroristi. O astfel de decizie contravine art.11 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, art.10 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, Hotararea CEDO din 7 decembrie 1976 nr. 49 precum si art. 6 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene".
Conform Regulamentului de procedura privind petitiile in cazul unei petitii admisibile, comisia poate decide sa elaboreze un raport sau sa depuna o propunere de rezolutie in Parlamentul European. De asemenea, Comisia de Petitii poate solicita constatarea din partea Comisiei Europene a incalcarii de catre Romania a dreptului comunitar si pe cale de consecinta, sa declanseze procedura de sanctionare.
Comisia de Petitii a Parlamentului European a inregistrat pe parcursul anului 2009 un numar de 147 de petitii care vizau Romania, reprezentand 6.6% din totalul numarului petitiilor de 2163. Cu toate acestea, Romania se situeaza pe locul 4 ca numar de petitii in topul tarilor vizate de un astfel de demers, dupa Germania, Spania sau Italia.
Eurodeputatul Victor Bostinaru a sustinut si petitia impotriva taxei auto adoptata de Guvernul Tariceanu, o petitie cu peste 120.000 de semnatari. La acel moment, la presiunea Comisiei Europene, s-a decis returnarea banilor platiti pentru o taxa abuziva.
