Conceptele de intimitate si spatiu privat s-au modificat pentru totdeauna. Oamenii sunt capturati pe senzorul aparatului foto sau video, iar imaginile devin disponibile pentru milioane de persoane din toata lumea multumita proliferarii suportului digital de imagine si a comunitatilor dedicate impartasirii online precum Facebook, Flickr sau Youtube.
Se poate spune ca majoritatea dintre noi suntem expusi public mai mult decat niciodata, dar ceea ce e cu adevarat interesant este impactul pe care capacitatea atotprezenta de a captura si a impartasii experiente il are asupra relatiilor noastre cu familia si prietenii. Cu cat devine mai usor sa impartasesti experiente emotionale, iar cresterea retelelor sociale este exponentiala, cu atat devine mai important sa intelegem ceea ce retelele noastre inteleg ca fiind acceptabil.
Acum zece ani fotografiile erau impartasite in moduri intime, de obicei prin intermediul unui album foto sau prin diapozitive pregatite cu greu, pentru a reaminti o vacanta sau o zi de nastere. Astazi ne strangem in jurul ecranului aparatului foto digital imediat dupa ce imaginea a fost realizata pentru a verifica daca fotografia “a iesit bine”, daca cineva are ochii inchisi sau daca incadrarea a fost corecta. Abilitatea de a vedea noi insine instantaneu si de a ne comporta ca un editor foto schimba in esenta modul in care interactionam cu diferitele grupuri de prieteni sau familia. In august 2009, Nikon a realizat un studiu in 12 tari europene si a descoperit ca mai mult de jumatate din cele 12000 de persoane intervievate nu isi mai impartasesc fotografiile in moduri intime. In schimb, am devenit mai preocupati de felul in care suntem vazuti si perceputi prin intermediul fotografiilor noastre, fiind stiut ca acestea vor ajunge cel mai probabil in ochiul public, fiind vazute de prieteni si familie, dar probabil si de oameni complet straini de noi.
Oamenii devin din ce in ce mai constienti de conceptul de posedare si dorinta de a construi un “brand personal” si doresc in consecinta sa influenteze imaginile care sunt postate online. Cu atat de mult continut postat pe Internet, impartasirea fotografiilor poate fi greu de controlat si se pare ca bunele maniere referitoare la impartasirea fotografiilor offline nu se transfera neaparat si comportamentului online. Nu ne-am permite sa lipim fotografia unui prieten de stalpul din statia de autobuz fara a avea permisiunea lui; cu toate acestea studiul Nikon a relevat faptul ca un sfert dintre respondenti au trebuit sa roage prietenii sa stearga fotografii nedorite postate online. Dar nu toti oamenii doresc sa afle ca imaginea lor a fost facuta publica dupa ce fotografia a fost postata: unul dintre zece europeni insista sa aprobe imaginile in care apar inainte ca acestea sa ajunga pe Internet.
Studiul realizat pe un esantion de 12259 de oameni din 12 tari releva faptul ca protejarea si construirea “brandului personal” au devenit de o importanta capitala in contextul cresterii oportunitatilor de impartasire a fotografiilor. Aproape jumatate (46,8%) dintre fotografiile europenilor sunt acum postate online, dar alegem sa fim selectivi cu ceea ce aceste fotografii spun despre noi.
De exemplu, mai mult de un sfert (28%) dintre noi vor ruga prieteni sa stearga fotografiile care nu ne plac si in mod surprinzator aproape unul din zece (8,3%) vor insista sa aprobe personal fotografiile inainte de a fi postate online. Si cand vine vorba de controlul cel mai sigur al propriei imagini, 8,8% dintre europeni aleg sa isi faca autoportrete. Intelegand preocuparea celorlalti legata de “brand-ul personal”, aproximativ 40% dintre Europeni impartasesc doar o selectie a fotografiilor realizate.
Pe cat creste nevoia de a vedea, aproba si reface fotografii pentru a castiga aprobarea grupului, cu atat se dezvolta si tehnologia de impartasire a fotografiilor. Societatea a trecut prin schimbari majore de comportament in ultimele decenii, cu cat capacitatea de captura imagini si evenimente a avansat. Cu toate acestea, elemente comune ale fotografiei raman constante de-a lungul istoriei. In secolul XIX, aparatele care permiteau vederea stereoscopica, apropiate de ochi, au fost foarte populare in expeditii si pentru domeniul militar pentru ca ajutau planificarea si intelegerea hartilor. Aceeasi tehnologie a castigat popularitate in anii '40 datorita introducerii aparatului View-Master, de care multi isi amintesc ca de o jucarie pentru copii, menita sa infatiseze desene animate scurte si imagini educationale. Aceasta predilectie pentru un punct de vedere personal, care sa apara in imagini, a ramas intacta pana astazi, fiind prima alegere a fotografilor profesionisti care prefera sa ramana in spatele aparatului foto.
Exista, de asemenea, traditia fotografiilor proiectate. Lanterna Magica a precedat fotografia cu cateva secole, dar a fost adoptata si a progresat cu ajutorul, printre altii, a fotografilor, exploratorilor si profesorilor care au folosit aceasta metoda pentru scopuri educationale si de expunere publica a fotografiilor. Introducerea filmului color in anii '50 a popularizat si mai mult proiectarea fotografiilor. In anii '80, proiectarea fotografiilor in cadrul familial a transbordat aceasta traditie in zona fotografilor amatori.
Dezvoltarea tehnologiei continua sa influenteze fotografia si sa se adapteze nevoilor societatii. Intelegand cat de constienti de propria imagine au devenit oamenii, conceptul de proiectarea a fotografiilor a fost reluat si modernizat. Nikon crede ca arta de a proiecta instantaneu fotografiile, “Proiectografia”, are un rol important de jucat in lumea digitala de azi. Sa ne adunam in jurul unui album foto sau a ecranului aparatului de fotografiat nu mai este de ajuns pentru majoritatea dintre noi. Dorim sa proiectam si sa impartasim imediat celorlalti brand-urile noastre personale. Oamenii doresc sa impartaseasca instant experientele cu ceilalti, intr-un mod mai confortabil si mai sociabil.
Georgian Dobre – Specialist PR Nikon Romania
